Poluare mediu: cat de mult polueaza industria modei

Industria modei reprezinta un mare subiect de discutie atunci cand vine vorba despre tendinte, dar si despre poluare mediu. Moda rapida, cum este numita, reprezinta un model de afacere ce promoveaza producerea de imbracaminte ieftina ce are ca scop ilustrarea celor mai noi tendite in materie de fashion.

Utilizata pentru prima data la inceputul anilor 90 de catre compania Zara, acest model de business domina acum industria modei. Majoritatea distribuitorilor importanti au abilitatea de a transforma o idee intr-un produs ce poate fi cumparat in doar cateva saptamani.

Aceasta crestere rapida a dus la o schimbare in randul consumatorilor. O persoana medie avea in anul 2000 cu 60% mai putine haine decat in 2014. Cu toate astea, majoritatea purtau doar jumatate din acestea. Tot in 2014, Americanii au cumparat de 5 ori mai multe haine decat in anul 1980.

Pentru a oferi produsele atat de rapid, companiile ce produc haine au fost nevoite sa taie cat mai mult din costuri. Un bun exemplu in acest sens este externalizarea de forta de munca spre tarile mai slab dezvoltate.

De asemenea, moda rapida inseamna si haine de calitate inferioara.

Pentru a fi ieftine, hainele sunt slabe calitativ si realizate cu scopul de a fi la moda doar un sezon. Cea mai mare problema cu acest aspect este faptul ca o cantitate enorma de haine ajung in depozitele de deseuri. In anul 2014, 10,46 milioane de tone de imbracaminte au ajuns in aceste depozite doar in Statele Unite.

Produsele de imbracaminte sunt alcatuite din diverse tipuri de materiale. Acestea sunt de obicei amestecuri de tesaturi diferite care au diverse beneficii si avantaje. Printre cele mai importante se numara bumbacul, ce se gaseste in 40% din toata imbracamintea de pe piata, fibrele sintetice, precum poliesterul si nailonul, care se gasesc in 72% din totalitatea hainelor.

Aceste doua materiale sunt intens criticate daca ne referim la nivelul de poluare.

Bumbacul este o planta extrem de costisitoare cand vine vorba de apa. Desi, doar 2.4% din pamantul destinat agriculturii este ocupat de bumbac, acesta consuma aproximativ 10% din toate chimicalele agricole si 25% din pesticide.

In una dintre cele mai destructive catastrofe create de om, doua rauri, care alimentau marea Aral, au fost deviate de catre Uniunea Sovietica in anii 1960 pentru a mentine plantatii de bumbac in ceea ce este acum Uzbekistan si Kazahstan. Aceasta actiune a dus la golirea marii Aral, lasand in urma suprafete mari de desert.

Intr-o alta ordine de idei, polimerii sintetici nu sunt cultivati, ci fabricati. Producerea de nailon elibereaza oxid de azot. Acesta este un gaz cu efect de sera ce este de 300 ori mai puternic decat dioxidul de carbon.

De altfel, poliesterul si nailonul se descompun in masinile de spalat, fapt care duce la acumularea de microplastice in sistemele de apa.

In ultimii ani, aceste microplastice isi fac drum in lantul nostru alimentar. Oamenii de stiinta inca nu stiu ce impact va avea acest lucru in vietile noastre de zi cu zi. Pana sa putem observa consecintele pe deplin, poate fi prea tarziu.

Despre poluare mediu din punct de vedere al industriei hainelor am putea vorbi mult mai mult, dar cred ca ne-am facut inteles punctul de vedere.

Daca si tu vrei sa poluezi mai putin, un prim pas este sa reduci mersul la cumparaturi. Aminteste-ti ca hainele sunt facute sa reziste doar un sezon. Astfel, intotdeauna va aparea ceva mai nou, nu ratezi nimic daca spui pas la acea rochie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *